Guvernul vine în Parlament pe 29 ianuarie, pentru a-și angaja răspunderea pe alegeri în două tururi

UPDATE Amendamentele pentru proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi vor putea fi trimise de partidele parlamentare până pe 27 ianuarie, la ora 16.30, urmând a fi trimise Guvernului pe data de 28 ianuarie.

Guvernul ar urma să vină în fața Paralmentului pentru a-și asuam răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi, pe 29 ianuarie, potrivit calendarului stabiite de Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere.

Guvernul a decis, săptămâna trecută, să își asume răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi, iar în replică Marcel Ciolacu a declarat că social-democrații vor depune moțiune de cenzură, primii parteneri la acest demers fiind UDMR.

De asemenea, o sesiune extraordinară a Camerei Deputaților este convocată luni.

Știrea inițială. „ Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între candidații la funcția de primar aflați în această situație”, prevede modificarea adusă articolului 101, prin solicitarea de asumare a răspunderii transmisă de către Guvern Parlamentului, document remis MEDIAFAX.

De asemenea, actul normativ prevede că la al doilea tur de scrutin participă numai candidații clasați pe primele două locuri, în funcție de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obținute, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.

Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În documentul transmis Parlamentului, Executivul precizează că în cel de-al doilea tur de scrutin este declarat ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Guvernul mai arată, în expunerea de motive a proiectului de asumare, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi transpune voința existentă la nivelul societîții românești pentru un standard ridicat de reprezentare la nivelul localităților.

„Reglementarea transpune în legislația electorală voința existentă la nivelul societății românești pentru un stardard ridicat de reprezentare la nivelul comunităților locale odată cu alegerea primarului localității.
Principala problemă constatată la nivelul comunităților locale, unde a avut loc o degradare a autorității locale, a fost determinată de diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără materializarea încrederii unei majorități a alegătorilor”, conform sursei citate.

Cabinetul Orban susține că, prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, unii edili au ajuns în funcție, deși sunt incompatibili.

„Astfel, măsura eliminării condiției pentru obținerea votului majorității cetățenilor care s-au prezentat la vot a reprezentat o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale. Pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative. Or, acest fapt retrograd este inacceptabil tocmai pentru o societate care își propune consolidarea sistemului democratic, apărarea valorilor și principiilor care fac parte din patrimoniul european, protejarea și întârirea funcției de reprezentare a cetățenilor prin intermediul alegerilor libere”, potrivit documentului remis MEDIAFAX.

Conform procedurii parlamentare, conducerea Parlamentului trebuie să se reunească într-o ședință a Birourilor permanente reunite pentru aprobarea calendarului pe asumarea răspunderii Executivului. Astfel, va exista un termen în care aleșii și grupurile parlamentare vor transmite amendamente la proiectul de lege al Guvernului, apoi Executivul va avea o ședință în care va discuta amendamentele și ulterior premierul Ludovic Orban va prezenta documnentul în plenul reunit al Parlamentului.

Există posibilitatea ca în trei zile să fie depusă moțiunea de cenzură. În cazul în care este adoptată, proiectul de lege pe care Executivul și-a asumat răspunderea nu va mai intra în vigoare.